In cadrul studiului sau, Martin Gibala, director al Departamentului de Cinetica de la McMaster University din Ontario, le-a aplicat studentilor (toti intr-o forma fizica buna, dar nici unul atlet profesionist) acelasi tratament aplicat soarecilor cu cativa ani in urma la Institutul National pentru Sanatate si Nutritie din Japonia. Atunci, un grup de soareci a fost lasat sa inoate liber intr-o piscina timp de 6 ore, in vreme ce un altul a fost supus unui efort extenuant facut la intervale regulate pe parcursul a 4 minute: soarecii au fost determinati sa inoate frenetic in etape de cate 20 de secunde cu pauze de 10 secunde intre ele.
La finalul experimentului, cercetatorii japonezi au examinat fibrele musculare atat la soarecii maratonisti, cat si la cei supusi la un exercitiu foarte solicitant, dar pe o durata limitata ca timp, descoperind ca la ambele grupuri survenisera acelasi modificari moleculare (prevestind o imbunatatire a rezistentei fizice). Asadar, Gibala si-a supus studentii aceluiasi experiment: unii au pedalat pe bicicleta de 3 ori pe saptamana intr-un ritm alert, dar nu excesiv de obositor, ceilalti au facut un efort maxim pe parcursul a 6 “sedinte” de fitness de cate 20-30 de secunde, intercalate cu 4 minute de recuperare. Dupa doua saptamani, si la unii si la ceilalti s-a inregistrat aceeasi imbunatatire a formei fizice. “Numarul si dimensiunea mitocondriilor au inregistrat o crestere semnificativa la ambele grupuri in aceesi masura”, a declarat profesorul Gibala.
CITESTE SI: